E-Bulletin/Newsletter:
SOIURI DE VITA DE VIE RODITOARE REALIZATE DE CERCETAREA VITICOLA ROMANEASCA

In România, viticultura constituie o activitate traditionala, de mare importanta economica, dezvoltata armonios în decurs de secole, ca rezultat al conditiilor naturale deosebit de favorabile pe care vita de vie le gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales în zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din Transilvania si Dobrogea.

SOIURI DE VITA DE VIE RODITOARE REALIZATE DE CERCETAREA VITICOLA ROMANEASCA

În viticultura, factorul calitativ determinant al productiei îl constituie soiul de vita de vie.

Activitatea de cercetare în domeniul ameliorarii vitei de vie s-a concretizat prin obtinerea unui numar mare de soiuri, unele cu valoare deosebita.Creatiile biologice prezentate în aceasta lucrare reprezinta activitatea unor colective de cercetatori din Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca, Statiunile de Cercetare-Dezvoltare Blaj, Dragasani, Greaca, Iasi, Minis, Murfatlar, Odobesti, Pietroasa, Stefanesti, Laboratorul de Viticultura si Vinificatie de la Statiunea de Cercetari Pomicole Cluj, Catedrele de Viticultura si Vinificatie de la Universitatile de Stiinte Agonomice din Bucuresti si Craiova.

În lucrare sunt descrise toate soiurile de vita de vie realizate de cercetarea viticola româneasca cuprinse în ,,Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din România’’. Acestea au fost structurate pe directii de productie, astfel: soiuri pentru struguri de masa, soiuri apirene, soiuri pentru vinuri albe de consum curent, soiuri pentru vinuri albe de calitate, soiuri pentru vinuri rosii si roze de consum curent, soiuri pentru vinuri rosii de calitate si soiuri pentru plantatii de agrement.

Lucrarea a aparut din necesitatea cunoasterii de catre viticultori a creatiilor românesti în scopul utilizarii acestora alaturi de soiurile consacrate pentru înfiintarea plantatiilor viticole.

Asociația Profesională Vitivinicolă “Terasele Dunării” Ostrov, Beneficiar in cadrul proiectului „Centrul Transfrontalier de Oenologie și Viticultură «Terasele Dunării»”, COD MIS–ETC 600, va supune atentiei, prin intermediul acestui newsletter, cateva dintre soiurile de stugure romanesc, cu preformante peste medie in ceea ce priveste caracteristicile dezvoltate in procesul vinificarii. Newsletter-ul raspunde necesitatii cunoasterii de catre viticultori a creatiilor românesti în scopul utilizarii acestora alaturi de soiurile consacrate pentru înfiintarea plantatiilor viticole.

TIMPURIU DE PIETROASA

Soiul a fost obtinut la Statiunea de Cercetare Viti-Vinicola Pietroasa, prin hibridarea sexuata a soiurilor Alphonse Lavallée si Regina viilor si a fost omologat în anul 1989. Este destinat consumlui în stare proaspata. Vigoarea butucului este mare, cu cresteri medii anuale ale lastarilor de 1,84 – 2,84 m; florile sunt hermafrodite normale, atât morfologic, cât si functional; strugurii sunt mijlocii spre mari, uniaxiali, biaripati conici, de compactitate mijlocie si cu aspect placut; bobul este mijlociu, sferic, cu pielita de culoare neagra-violacee si pruina groasa, persistenta, cu gust franc, echilibrat, placut; realizeaza o recolta medie de 5,8 kg/butuc, respectiv 20,2 t/ha, cu o productie marfa de 92%; continutul mediu al strugurilor în zaharuri la maturitatea deplina este de 145 g/l si aciditate de 5,8 g/l (H2SO4); strugurii ajung la maturitatea de consum în epoca a II-a (1-15 august).

TIMPURIU DE CLUJ

Soiul a fost obtinut la Statiunea de Cercetari Pomicole Cluj, de catre St Oprea, prin hibridarea sexuata a soiurilor Crâposie x Frumoasa de Ghioroc. A fost omologat în anul 1989. Este destinat consumului în stare proaspata, cât si la producerea vinurilor. Vigoarea butucului este mijlocie spre mare, cu flori hermafrodite, normale morfologic si functionale, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mijlocii, cilidro-conici, uniformi si cu aspect placut. Bobul este de culoare verde-galbuie, pulpa este semicrocanta, gustul este aromat, recolta medie fiind de 4,0 kg/butuc. Continutul mediu al strugurilor în zaharuri la maturitatea deplina este de 170 g/l, iar aciditatea medie a acestora este de 4,65 g/l exprimata în H2SO4. Maturitatea de consum se atinge in intervalul 1-15 august (epoca a II-a).

Soiul se caracterizeaza prin timpurietate si aroma; se preteaza si la prepararea vinurilor.

Se recomanda pentru cultura în podgoriile din regiunea viticola a Podisului Transilvaniei si cea a dealurilor Crisanei si Maramuresului.

NEGRU DE DRAGASANI

Soiul a fost obtinut la Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Dragasani, prin hibridarea sexuata a soiurilor Negru vârtos x Saperavi, fiind omologat în anul 1993. Vigoarea butucului este mijlocie; florile sunt hermafrodite, normale morfologic si functional, soiul fiind autofertil; strugurii sunt, uniaxiali, bi sau triaripati de marime mijlocie,lacsi;           bobul este rotund, cu pielita de culoare neagra-albastruie; maturarea strugurilor se realizeaza cu aproximativ 10 zile dupa cea a soiului Merlot; recolta medie este de  3.8kg/butuc, respectiv 16 t/ha; continutul mediu al strugurilor în zaharuri la matur1); maturarea deplina a strugurilor are loc în epoca IV – V (10-30.IX).

BALADA

Soiul a fost obtinut la Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Odobesti, prin hibridarea sexuata a soiurilor Babeasca neagra x Pinot noir. Omologarea a avut loc în anul 1994. Vigoarea butucului este mijlocie; florile sunt hermafrodite, normale morfologic si functional, soiul fiind autofertil; strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, uniaxiali, usor aripati, putin compacti; bobul este sferic, zemos cu pielita negru-albastruie, pruinata; recolta medie este de 4.42 kg/butuc, respectiv 17 t/ha; la maturitatea deplina, continutul mediu al strugurilor în zahar este de 197 g/l, iar aciditatea are valoarea de 5.4 g/l exprimata în H2SO4 -maturarea strugurilor se realizeaza în epoca a V-a (16-30.IX).

PAULA

Soiul a fost obtinut la SCPVV Iasi, de catre Gh. Calistru si Doina Damian, prin hibridarea sexuata intraspecifica a soiurilor Bicane x Aromat de Iasi. Strugurii sunt cilindro-conici, ramurosi, de marime mijlocie, lacsi, iar bobul este troncovoid, mijlociu ca marime, uniform, cu pielita verde-galbuie, usor pruinat, cu pulpa suculenta si gust discret aromat. Soiul realizeaza o productie medie de 6 kg/butuc, respectiv 22,7 tone/ha si acumuleaza, in medie, 157 g/l zaharuri si 4,8 g/l H2SO4 aciditate totala. Are o comportare buna la ger, seceta si putregaiul cenusiu al strugurilor. Maturarea strugurilor are loc mai timpuriu cu 10-14 zile fata de soiul martar Aromat de Iasi si cu 15-25 zile fata de soiul Chasselas dore.

Se recomanda a fi extins în cultura în regiunea viticola a Dealurilor Moldovei în podgoriile Iasi, Husi.

NEGRU AROMAT

Soiul a fost obtinut la Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca, prin hibridarea naturala a soiului Cabernet Sauvignon, fiind omologat în anul 1987. Vigoarea butucului este mijlocie; florile sunt hermafrodite, normale, soiul fiind autofertil; bobul este mic, sferic, având pielita de culoare neagra-albastruie, groasa, neaderenta la pulpa cu pruina intensa, pulpa este verzuie, zemoasa, cu gust placut, aromat (tamâios); realizeaza o productie medie de  3.4 kg/butuc, respectiv 16 t/ha; continutul mediu al strugurilor în zaharuri la maturitatea deplina este de 200 g/l, iar aciditatea fiind de 4.8 g/l exprimata în H2SO4, maturarea strugurilor se realizeaza odata cu cea a soiului Cabernet Sauvignon 20.IX-15.X (epoca V-VI);

MAMAIA

Soiul a fost obtinut la Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Murfatlar, prin încrucisarea dintre soiurile mama Merlot si un amestec de polenal soiurilor Babeasca neagra cu Muscat Ottonel. Vigoarea butucului este mijlocie; florile sunt hermafrodite, normale, soiul fiind autofertil; strugurii sunt de forma cilindro-conica, uniaxiali, mici- mijlocii (135 g) cu boabele asezate relativ des aproape compact; bobul este mijlociu sau mic rotund de culoare neagru violaceu, lucios, la îndepartarea pruinei de grosime mijlocie acoperita cu pruina densa persistenta, pulpa este verde-deschis-galbuie, putin consistenta, potrivit de suculenta, cu gust placut, usor acidulat, cu aroma mai evidenta în anii cu acumulari mai mari de zaharuri 194 g/l si aciditate de 4.8 g/l exprimata în H2SO4; realizeaza o  recolta medie este de 3.0 kg/butuc, respectiv 14.0 t/ha; maturarea strugurilor se realizeaza cu 2-4 zile mai timpuriu decât a soiului Merlot (16.-30.IX epoca V-a)

SPLENDID

Soiul a fost obtinut la Statiunea de Cercetari Pomicole Cluj, prin hibridarea sexuata a soiuilor Black rose x Regina viilor. Acesta a fost omologat în anul 1984. Este destinat consumului în stare proaspata.  Vigoarea butucului este mijlocie; florile sunt hermafrodite, normale morfologic si functional, soiul fiind autofertil; strugurii sunt cilindro-conici sau conici, mari, cu boabe potrivit de dese; bobul este ovoid, mare, cu pielita de culoare rosie, pulpa crocanta, gustul placut;                 recolta medie este de 5,10 kg/but., respectiv 20,8 t/ha, cu o productie marfa de 90%; continutul strugurilor în zaharuri la maturitatea deplina este de 167 g/l iar aciditatea fiind de 4,95 g/l exprimata în H2SO4; epoca de coacere : a IV-a ( 1 – 15 septembrie).

Activitati de cercetare viti-vinicola, coordonate de I.C.H.V., se efectueaza în continuare în cadrul laboratoarelor de specialitate de la statiunile experimentale cu activitate complexa, respectiv: SCPP Cluj si Tg. Jiu, Statiunea Centrala de Cercetari pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni si în cadrul catedrelor de viticultura si vinificatie ale Facultatilor de Horticultura din Bucuresti, lasi, Cluj si Craiova; Facultatea de Industrie Alimentara Galati si Institutul de Cercetari Alimentare Bucuresti.

Pentru consultarea intregii lucrari va rugam sa ne contactati si sa ne vizitati la biblioteca Centrului Transfrontalier de Oenologie și Viticultură «Terasele Dunării