E-Bulletin/Newsletter:
Cand trebuie sa culegem strugurii
CAND TREBUIE SA CULEGEM STRUGURII?
Alegera momentului optim pentru culegere strugurilor este dependent de maturarea deplina a acestora.
Daca analizam mersul coacerii, observam urmatoarele etape: parga, maturarea si supramaturarea.
O recolta culeasa in parga, va da un vin cu aciditate mare si un continut scazut de alcool, in timp ce una culeasa la supramaturare va fi marcata de pierderi cantitative si va rezulta intr-un vin mai alcoolizat.
Aprecierea coacerii pe baza simturilor, dupa criterii organoleptice, a fost folosita cu mult inaintea altora si aceasta a ramas si astazi (din pacate) in cazul micilor producatori, dar care devine paguboasa in situatia producatorilor mijlocii si mari. Pe baza acestor aprecieri boabele se considera coapte cand culoarea lor devine galbena-aurie la soiurile albe si roz, rosie, neagra sau gri (specifica soiului) la cele colorate, boabele devin moi si se desprind relativ usor de pedicel. In acest stadiu, pielita se desprinde relativ usor de pe miez, iar mustul devine dulce, lipicios.
Metoda stiintifica este singura in masura sa ofere posibilitatea determinarii sfarsitului coacerii strugurilor si prin aceasta inceputul culesului. Sigur, aici nu este cazul butucilor din curte sau din gradini (intravilan).
Potrivit acestei metode, se fac determinari de zahar (refractometric sau densimetric), aciditate, eventual greutatea boabelor si continutul in substante colorante (la soiurile negre), dupa intrarea in parga, din 5 in 5 zile.
Ce este parga?
Etapa in care strugurele incepe sa acumuleze zaharuri, aciditatea acestuia incepe sa scada, iar in cazul strugurilor rosii, acestia isi schimba culoarea. Din momentul intrarii in parga, strugurii trebuie monitorizati in a fi stabilitata maturitatea lor tehnologica, astfel incat sa se poata incepe recoltarea. Analizele cele mai des utilizate sunt determinarea zaharurilor, determinarea aciditatii si a masei a 1000 de boabe.
Ce este maturarea?
Faza în care boabele îşi dublează volumul, funcţie de condiţiile anului, de precipitaţii, iar compoziţia chimică este profund modificată. Acumularea in zahar a mustului sporeste continuu, iar cea in aciditate scade, la inceput mai repede, apoi mai lent. Tot in aceasta faza boabele cresc treptat in volum si greutate pana cand ajung la un maximum. Cand continutul absolut in zahar a atins valoarea maxima strugurii au ajuns la maturitatea deplina. In marea majoritate a cazurilor acumularea maxima de zaharuri se inregistreaza cand si greutatea boabelor este maxima. Dupa realizarea maturitatii depline zaharurile din boabe mai pot creste dar nu prin adaos de noi cantitati, ci prin concentrarea lor in urma evaporarii apei din boabe.
Ce este supramaturarea?
Supramaturarea se caracterizeaza prin crestere a concentratiei relative de zahar in boabe, alaturi de pierderi absolute (cantitative). Supramaturarea este insotita si de o pierdere in volum si greutate a boabelor care incep sa se stafideasca. In unele regiuni si in anumiti ani, supramaturarea este favorizata de Putregaiul nobil(Botrytis cinerea). Supramaturarea este justificata numai pentru obtinerea vinurilor alese (de mare marca) in care pierderile cantitative de recolta sunt compensate prin preturi mai bune. In cazul vinurilor obisnuite,curente de masa, pierderile prin supramaturare nu au nici o justificare.
Va reamintim ca serviciile centrului promoveaza viticultura şi metodele de producţie sustenabile, integrarea aspectelor vitivinicole regionale şi transfrontaliere în strategiile de dezvoltare relevante, precum şi utilizarea resurselor locale. De asemenea, centrul promoveaza schimburile de bune practici, de experienţă şi iniţiativele comune la nivel transfrontalier.
Articole inspirat Dupa lucrarea ’’Vinificarea strugurilor, limpezirea, stabilizarea si imbutelierea vinului in mica gospodarie’’
Autor: Dr. ing. ALEXANDRU MIHALCA